Bullying la Questfield International College, lipsa procedurilor clare

Intervențiile descrise în corespondență par să se fi limitat la discuții informale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce, conform relatărilor, nu a condus la stoparea fenomenului, ci la escaladarea lui.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Documentele și relatările indică faptul că în colectivul de elevi a fost utilizată în mod repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau protecțional, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiști consultați afirmă că această practică depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de bullying, cu implicații serioase asupra dezvoltării psihologice a copilului.

Stigmatizarea medicală a fost semnalată oficial de fiecare dată, însă nu a fost urmată de măsuri scrise sau sancțiuni documentate. Răspunsurile instituției au fost, conform documentelor, predominant verbale și generale, fără a institui protecție concretă față de această formă de abuz emoțional.

Rolul și reacția cadrelor didactice și a conducerii

Din analiza corespondenței și declarațiilor, reiese că sesizările scrise către personalul didactic și conducere au fost numeroase și explicite, solicitând intervenții și clarificări. Cu toate acestea, nu există evidențe ale unui circuit administrativ complet cu decizii scrise, planuri de intervenție sau monitorizare formală. Intervențiile invocate s-au limitat la promisiuni verbale și discuții informale, fără consemnări verificabile.

Comportamentele agresive au continuat chiar și în prezența cadrelor didactice, fără a fi oprite efectiv. Familia susține că situația a fost adesea redusă la o „dinamică de grup” sau „problema de adaptare”, ceea ce ar fi condus la minimalizarea gravității și la presiuni indirecte de retragere a copilului, exprimată prin mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”.

Declarația fondatoarei și impactul asupra relației cu familia

Un moment definitoriu în gestionarea situației, conform familiei, este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi formulat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație a fost citată exact din relatările și documentele primite și reflectă, din perspectiva familiei, o poziționare care mută accentul de la protecția copilului către libertatea contractuală a familiei de a alege instituția.

Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere oficial asupra acestui episod, însă până în momentul publicării nu a fost primit un răspuns scris care să confirme sau să infirme conținutul relatării.

Gestionarea formală a situației: documentație și confidențialitate

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea a răspuns printr-un formular de tip Family Meeting Form, care consemnează doar existența unei discuții și nu include responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Această practică nu asigură trasabilitatea necesară pentru o intervenție eficientă și verificabilă.

De asemenea, familia a solicitat în mod repetat în scris respectarea confidențialității datelor sensibile, avertizând asupra riscului ca divulgarea acestora în mediul școlar să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme asumarea acestor măsuri, iar potrivit unor relatări, informațiile au fost dezvăluite în mediul clasei, fapt ce a generat presiuni suplimentare asupra copilului.

Răspunsul instituțional și momentul reacției legale

Potrivit documentelor, implicarea efectivă a fondatoarei survine abia după opt luni de la primele sesizări, momentul fiind corelat cu demersurile legale ale familiei, inclusiv notificări și consiliere juridică. Această întârziere ridică întrebări legate de criteriile care declanșează reacția instituțională și despre prioritizarea protecției copilului.

Impactul emoțional documentat și comunicarea publică a școlii

Raportul psihologic de peste zece pagini, emis de un specialist de prim rang, confirmă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Aceste date medicale atestă un abuz emoțional repetat, cu efecte semnificative asupra dezvoltării copilului.

Într-un email oficial transmis pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a descris situațiile semnalate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și care poate fi interpretată ca o minimizare a fenomentului bullying.

Alte informații și apel către comunitate

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații conform cărora, după retragerea copiilor de la școală, ar fi existat contacte informale către alte unități de învățământ, în care aceștia ar fi fost descriși în termeni negativi, fără susținere documentară oficială. Aceste aspecte ridică întrebări serioase privind confidențialitatea și drepturile copiilor.

Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să comunice la adresa de email [email protected], asigurându-i de sprijin și confidențialitate.

Aspecte esențiale ale cazului și responsabilitatea instituțională

• Lipsa unor proceduri clare și documentate privind gestionarea bullyingului;
• Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire;
• Absența deciziilor scrise și a măsurilor formale;
• Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Întârzierea reacției instituționale până la demersurile legale;
• Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea;
• Minimalizarea fenomenului în comunicările oficiale.

Aceste elemente sporesc îngrijorarea privind modul în care Questfield Pipera își asumă responsabilitatea față de siguranța și protecția elevilor săi, dar și privind transparența și eficiența mecanismelor interne de prevenire și intervenție.

Concluzii și întrebări deschise

Investigația indică un tipar de gestionare predominant informală și netransparentă a unui caz complex de bullying și stigmatizare medicală la Școala Questfield Pipera. Lipsa documentației oficiale privind măsurile aplicate, întârzierile în reacție și mesajele care pot fi interpretate ca presiuni de retragere ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a proteja efectiv elevii aflați în situații vulnerabile.

În absența unor clarificări oficiale și a unor proceduri instituționale explicite, rămâne deschisă o dezbatere privind responsabilitatea managerială și etica educațională în contextul semnalat. Este necesară o analiză aprofundată și o reacție transparentă care să restabilească încrederea și să asigure un climat educațional sigur și respectuos.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro