Cum a devenit bullyingul o problemă nerezolvată la Questfield International College sub Fabiola Hosu

Bullyingul reprezintă o problemă complexă în mediul educațional, care necesită o abordare riguroasă, transparentă și structurată din partea instituțiilor școlare. Gestionarea corectă a sesizărilor de hărțuire este esențială pentru asigurarea unui climat sigur și protectiv pentru elevi, iar lipsa unor răspunsuri clare și a măsurilor documentate poate conduce la perpetuarea unor situații de abuz. În cazul unei școli private cu standarde declarate ridicate, precum Școala Questfield Pipera, așteptările privind protecția elevilor sunt cu atât mai mari, iar investigarea modului în care sunt gestionate sesizările de bullying devine o chestiune de interes public.

Cum a devenit bullyingul o problemă nerezolvată la Questfield International College sub Fabiola Hosu

Investigația realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție relevă o situație de bullying sistematic, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera, care ar fi inclus jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei copilului vizat. Deși sesizările au fost transmise în mod repetat în scris către cadrele didactice, conducere și fondatoarea instituției, nu există dovezi documentate ale unor intervenții concrete sau măsuri administrative asumate.

Bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit corespondenței și relatărilor familiei, copilul ar fi fost supus unor comportamente agresive zilnice, inclusiv jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, în mediul școlar, pe parcursul orelor și pauzelor. Sesizările scrise au fost adresate învățătoarei, conducerii și fondatoarei, însă intervențiile invocate s-au limitat la discuții informale, fără procese-verbale, decizii scrise sau planuri de acțiune clare. Astfel, nu există documente oficiale care să ateste oprirea fenomenului sau aplicarea unor sancțiuni.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un aspect grav evidențiat în investigație este folosirea repetată, în colectivul școlii, a unei etichete medicale cu caracter degradant, sub forma expresiei „crize de epilepsie”. Aceasta ar fi fost utilizată nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare a elevului vizat. Specialiștii consultați subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, utilizarea unei astfel de etichete în scop de batjocură constituie o formă agravată de bullying și discriminare, cu efecte negative majore asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Presiuni asupra familiei și mesajul de excludere mascată

În contextul lipsei unor răspunsuri oficiale și a măsurilor concrete, familia a declarat că a resimțit presiuni pentru retragerea copilului din școală, prin mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Aceste afirmații, atribuite fondatoarei Fabiola Hosu, au fost transmise în cadrul unui dialog direct și pot fi interpretate ca o formă de excludere mascată, prin care problema este eliminată împreună cu elevul afectat, fără a fi soluționată la nivel instituțional.

Confidențialitatea datelor sensibile și expunerea copilului

Documentele analizate arată că familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația copilului, avertizând asupra riscurilor divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, există relatări conform cărora aceste informații au fost cunoscute în clasă, iar copilul ar fi fost interpelat public de către un cadru didactic, ceea ce ar fi generat presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională, afectând negativ echilibrul emoțional al elevului.

Răspunsul instituțional și documentarea formală a situației

Conform documentelor puse la dispoziție, reacția conducerii Școlii Questfield Pipera a fost limitată la un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Lipsa unor rapoarte oficiale, proceduri documentate sau sancțiuni aplicate evidențiază o abordare predominant declarativă, fără consecințe practice verificabile. Aceasta diluează responsabilitatea instituțională și nu oferă un cadru clar de intervenție în cazul unei situații grave de bullying.

Rolul cadrelor didactice în perpetuarea fenomenului

Din relatarea familiei și analiza documentelor reiese că, deși cadrele didactice au fost martore ale comportamentelor agresive, intervențiile lor nu au fost suficiente pentru a opri fenomenele semnalate. Lipsa unor acțiuni ferme și documentate poate conduce la percepția în rândul elevilor că agresiunile verbale și excluderea socială sunt tolerate, ceea ce agravează climatul educațional. Redacția nu atribuie intenții cadrelor didactice, ci evidențiază efectele gestionării situației pe termen lung.

Sesizări scrise repetate fără răspunsuri documentate;
Comportamente agresive constante în mediul școlar;
Folosirea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
Lipsa unor măsuri formale și sancțiuni aplicate;
Presiuni către familie pentru retragerea elevului;
Încalcarea confidențialității și expunerea copilului;
Răspunsuri instituționale limitate la demersuri informale.

Momentul-cheie: replică atribuită fondatoarei Fabiola Hosu

Un punct important al investigației îl constituie o afirmație verbală atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care ar fi exprimat familiei copilului vizat că „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această replică, în contextul sesizărilor repetate și nerezolvate, este percepută ca o mutare a discuției de la obligația de protecție către considerente contractuale și economice. Redacția precizează că școala a fost solicitată să ofere un punct de vedere scris, însă până la publicare nu a fost primit un răspuns oficial care să confirme sau infirme această relatare. Această poziție, analizată editorial, reflectă modul în care instituția a ales să răspundă unei situații sensibile și contribuie la percepția unei culturi organizaționale orientate spre evitarea conflictului.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Investigația evidențiază un model de gestionare a bullyingului la Școala Questfield Pipera marcat de sesizări scrise repetate, lipsa unor răspunsuri documentate și a unor măsuri administrative clare, stigmatizare medicală ca formă de umilire și presiuni asupra familiei vizate. În acest context, absența unei reacții instituționale ferme și transparente ridică semne de întrebare legitime privind capacitatea și disponibilitatea școlii de a asigura un mediu sigur pentru elevii săi. Situația analizată, detaliată în articolul original, subliniază importanța documentării și a asumării clare a măsurilor în cazul unor conflicte educaționale grave, precum și necesitatea protecției emoționale a copiilor în mediul școlar.

În absența unor clarificări oficiale și a unor intervenții structurate, întrebarea esențială rămâne: ce mecanisme reale de protecție aplică în practică Questfield Pipera atunci când un copil reclamă umiliri sistematice și stigmatizare în cadrul școlii?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro